pentru el…

Psss… Pssss ….. da, da, tu… tu cel de-acolo, nedumeritule! De cate ori nu ti-am strigat numele…, dar nu mai conteaza, macar acum m-ai auzit, asta-i important. Acum glasul meu fin ca matasea se incolaceste precum un sarpe in jurul urechilor tale… si acolo va ramane pentru totdeauna. Limba mea aspra iti va intra destul de des in ureche… hmmm… al dracului de rau o sa te usture, te asigur. Chiar acum iti intra pentru prima data; nu cumva incepi s-o simti ?! …acum, brusc incepi sa-ti amintesti cum te-am mai strigat si cu alte ocazii ~ rama scarboasa si inamolita ce eram ~ , dar tu, nemernicule, nu ma bagai in seama. Sa nu zici ca regreti ca m-ai umilit pentru ca tu te lauzi ca nu regreti nimic niciodata, iar eu oricum n-as fi dispusa sa te iert. In momentul in care m-ai provocat cu buna stiinta, viitorul tau s-a scris: ai sa ajungi ca un mar gaunos, manacat pe dinauntru chiar de viermii pe care cu mana ta i-ai crescut… o sa ajungi sec si uscat, o sa ajungi sa te imputi, iar toate-o sa te doara asa de tare incat si cei din jur iti vor simti durerile… si te vor lasa singur, satui cu totii de putoarea si chinurile tale. Iar ramas singur vei hotara sa renunti la infernul pe care-l traiesti si te vei sinucide, sigur fiind ca dincolo conditiile-s mai bune. …dar n-ai sa scapi nici acolo de mine pentru ca glasul meu fin ca matasea va ramane incolacit si-n Iad in jurul urechilor tale…